Definita cuvantului apostrof
apostróf (-oáfe), s. n. – Semn ortografic în fomă de virgulă, care marchează absența accidentală în rostire a unor sunete. – Var. apostrofă. – Apostrofă, s. f. (apostrofare, mustrare). Gr. ἀποστροφή (sec. XVII, Gáldi 151); și modern din fr. apostrophe. – Der. apostrofa, vb., din fr.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu apostrof
FILOSÓF, -OÁFĂ s.m. și f. v. filozof. Vezi definitia »
CHEMOTRÓF, -Ă adj. capabil de chemosinteză. (< engl. chemotrophic) Vezi definitia »
OLIGOTRÓF, -Ă adj. 1. (Despre plante) Care crește pe soluri sărace în substanțe nutritive. 2. (Despre soluri sau medii de cultură) Sărac în substanțe organice și minerale. [< fr. oligotrophe]. Vezi definitia »
MIXOTRÓF, -Ă, mixotrofî, -e, adj. (Biol.; despre organisme) Care se hrănește cu substanțe organice preparate sau luate din mediul înconjurător. – Din fr. myxotrophe. Vezi definitia »
GIMNOZÓF s.m. v. gimnozofist. Vezi definitia »