MIZERÁȚIE s.f. (Liv.) Milă. [Gen. -iei, var. mizerațiune s.f. / cf. fr. misération, lat. miseratio]. Vezi definitia »

APRACTOFAGÍE s. f. apraxie alimentară. (< fr. apractophagie) Vezi definitia »

AUTOEXCITÁȚIE, autoexcitații, s. f. Excitație magnetică a unui generator electric la care curentul este luat de la același generator. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto-excitation. Vezi definitia »

MITOFOBÍE s. f. teamă patologică de mituri. (< engl. mythophobia) Vezi definitia »

CONGREGÁȚIE, congregații, s. f. (În biserica catolică) 1. Ordin monahal. ♦ Ramură a unui ordin monahal; mănăstire filială. 2. Organizație religioasă catolică, alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase. 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului, condus de un cardinal. 4. Ședință de studiu a sinoadelor generale; p. ext. adunare religioasă. – Din fr. congrégation, lat. congregatio. Vezi definitia »