ELEGÁNȚĂ s.f. Distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. [Cf. fr. élégance, lat. elegantia]. Vezi definitia »

COBEÁLĂ, cobeli, s. f. Faptul de a cobi. – Cobi + suf. -eală. Vezi definitia »

CVÁRTĂ s.f. 1. (Muz.) Intervalul dintre patru note consecutive. 2. A patra poziție principală de apărare la scrimă. 3. Sistem de patru conducte electrice izolate între ele și împletite împreună, folosit pentru cablurile telefonice. [Var. cuartă s.f. / cf. fr. quarte, it. quarta, lat. quartus – al patrulea]. Vezi definitia »

EXUBERÁNȚĂ s. f. 1. însușirea de a fi exuberant; manifestare exuberantă. 2. bogăție, varietate. (< fr. exubérance, lat. exuberantia) Vezi definitia »

POLIVITAMÍNĂ s.f. Preparat farmaceutic care conține mai multe feluri de vitamine. [< fr. polyvitamine]. Vezi definitia »