HĂRNICÍ, hărnicesc, vb. IV. 1. Refl. A se arăta harnic, a se face, a deveni harnic, sârguincios. 2. Tranz. A stimula, a îndemna la lucru. 3. Intranz. A lucra cu zel, a munci cu hărnicie. – Din harnic. Vezi definitia »

FLECI s. f. pl. (În expr.) A (se) face fleci = a (se) turti, a (se) zdrobi, a (se) fleșcăi, (reg.) a (se) fleci. – Probabil din *fleacă, cf. fleică. Vezi definitia »

ATÚNCI adv. 1. (Temporal) În momentul acela (despre care este vorba), pe vremea aceea; într-un moment concomitent cu o acțiune sau urmând imediat după aceasta. 2. (Concesiv) (Numai) în acest caz. Dacă te întreabă, ce te faci atunci ? ◊ (Cu rol de conjuncție) Dacă mergi în oraș, atunci treci pe la mine. [Var.: atúnce, atúncea adv.] – Din lat. *ad-tuncce. Vezi definitia »

ȚARÉCIVICI s.m. Fiul țarului. Vezi definitia »

tiriplici s. m. invar. (peior.) persoană lipsită de importanță și inofensivă; om de rând. Vezi definitia »