TINICHIGERÍE, tinichigerii, s. f. 1. Meseria tinichigiului. 2. Atelierul sau prăvălia tinichigiului. – Tinichigiu + suf. -erie. Vezi definitia »

MITOCÓNDRIE s.f. Organit de formă alungită, constituind partea esențială a condriomului celulelor; condriozom. [< fr. mitochondrie, cf. gr. mitos – filament, chondrion – granulă]. Vezi definitia »

IZOHELÍE s.f. Procedeu fotografic de separație a tonurilor, constând în a face, pornind de la negativul original, două noi negative, dintre care unul conține detaliile luminilor celor mai înalte, iar al doilea detaliile umbrelor celor mai profunde. [Gen. -iei. / < germ. Isohelie]. Vezi definitia »

NEÓTIE s.f. Specie de orhidee saprofită din pădurile de fagi. [< fr. néottie]. Vezi definitia »

INJÉCȚIE s.f. 1. Introducere forțată cu seringa a unei substanțe lichide în corp; (p. ext.) lichidul astfel introdus. 2. Introducere sub presiune a combustibilului în camera de ardere a unui motor. 3. (Mat.) Funcție injectivă. 4. (Geol.) Pătrundere sub presiune a unei magme în zonele cele mai adânci ale scoarței terestre. [Gen. -iei, var. injecțiune s.f. / cf. fr. injection]. Vezi definitia »