GHILOTÍNĂ, ghilotine, s. f. 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc. – Din fr. guillotine. Vezi definitia »

FLICTÉNĂ, flictene, s. f. Bășicuță plină cu lichid care se formează la suprafața pielii în arsurile ușoare. – Din fr. phlyctène. Vezi definitia »

părúlă, părúle, s.f. (înv.) flăcăruie. Vezi definitia »

SÍNTĂ, sinte, s. f. Mică ambarcație cu vâsle, care poate trece prin locuri foarte strâmte. Vezi definitia »

solodârcă, solodârci, s.f. (reg.) femeie depravată. Vezi definitia »