AREȚÁR, arețari, s. m. (Reg.) Păstor care păzește areții. – Din areți (pl. lui arete) + suf. -ar. Vezi definitia »

CUBICULÁR s. m. 1. (ant.) sclav care îngrijea de camera de culcare. 2. demnitar roman care se ocupa de camera de culcare a împăraților. 3. (în Bizanț) funcționar de rang înalt. (< lat. cubicularius, fr. cubiculaire) Vezi definitia »

CESIONÁR, -Ă s. m. f. cel care beneficiază de o cesiune. (< fr. cessionnaire) Vezi definitia »

ARMĂSÁR, armăsari, s. m. Cal mascul necastrat; p. ext. cal falnic, mândru, iute. [Var.: (reg.) harmăsár s. m.] – Lat. [equus] admissarius. Vezi definitia »

LINIÁR, -Ă, liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.) ◊ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mișcare liniară = mișcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi. [Pr.: -ni-ar. – Var. lineár, -ă, adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis. Vezi definitia »