TANTÁL s.n. Element chimic, metal rar, cenușiu, lucios, foarte dur, ductil și maleabil, care se află în unele minerale rare. [Var. tantaliu s.n. / cf. fr. tantale, it. tantalio]. Vezi definitia »

BACÁL s. m. v. băcan². Vezi definitia »

CONFESIONÁL², -Ă adj. 1. care aparține unei confesiuni religioase. 2. care are caracterul unei confesiuni (1). (< fr. confessionnel) Vezi definitia »

COMIȚIÁL, -Ă I. adj. referitor la comiții. II. adj., s. m. f. (suferind) de epilepsie. (< fr. comitial) Vezi definitia »

PRONOMINÁL, -Ă adj. (despre propoziții sau părți de vorbire) introdus, însoțit de un nume, construit cu un pronume; cu valoare de pronume. (< fr. pronominal, lat. pronominalis) Vezi definitia »