înfige, înfig v. r. 1. a se apuca de ceva fără a avea dreptul sau priceperea necesară. 2. a intra / a se amesteca undeva cu obrăznicie. Vezi definitia »

BEVERIDGE [bevəridʒ], William Henry, lord (1879-1963), economist britanic. Autor al unui plan de protecție socială (planul B.); contribuții în domeniul utilizării forței de muncă („Putere și influență”). Vezi definitia »

nínge (-g, níns), vb. – A cădea zăpadă. – Mr. (înv.) mîndzire. Lat. ningĕre (Pușcariu 1183; Candrea-Dens., 1232; REW 5926), cf. calabr. ningi „zăpadă”. – Der. ningău, s. m. (decembrie, ninsoare); nins, adj. (cu zăpadă; alb ca zăpada); ninsoare, s. f. (nămete, viscol, zăpadă); ninsoriu, adj. (nins, alb ca zăpada). Vezi definitia »

BRUNDAGE [brándidʒ], Avery (1887-1975), inginer și sportiv amator din S.U.A. Președintele Comitetului Internațional Olimpic (1952-1972; din 1972, președinte de onoare pe viață). Vezi definitia »

MICROSPORÁNGE s.n. Sporange în care se dezvoltă microsporii. [Pl. invar. / < fr. microsporange]. Vezi definitia »