Definita cuvantului ornicărie
ORNICĂRÍE1 s. f. (Înv.) Meseria ceasornicarului. – Ornicar (înv. „ceasornicar” < ornic) + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ornicărie
PENURÍE s.f. (Liv.) Lipsă a mijloacelor de existență; sărăcie, lipsă mare. [Gen. -iei. / cf. fr. pénurie, lat. penuria]. Vezi definitia »
sânțíe, sânțíi, s.f. (înv.) 1. sfințenie (calitatea unui om de a fi sfânt). 2. sfinție (termen de reverență față de clerici). Vezi definitia »
BĂLĂCĂRÍE, bălăcării, s. f. (Reg.) Vorbă injurioasă, trivială. – Bălăcări + suf. -ie. Vezi definitia »
OFTALMOPLEGÍE s. f. paralizie a mușchilor ochiului. (< fr. ophtalmoplégie) Vezi definitia »
BECERÍE, becerii, s. f. (Înv.) Bucătărie domnească. – Becer + suf. -ie. Vezi definitia »