s.m. Slujbas însărcinat cu paza la ușa de la camera domnitorului sau a înalților demnitari; perdelegiu, din turcismul perdeci. Vezi definitia »

EXPRESIONÍSM s.n. 1. Curent artistic și literar modern, apărut în Germania la începutul sec. XX, caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. 2. Orice formă de artă care vizează intensitatea expresiei. ♦ Stil de arhitectură care acordă prioritate expresiei prin stilizări (exagerate). (din fr. expressionnisme) Vezi definitia »

AUTOMETAMORFÍSM s.n. Transformare a rocilor eruptive sub influența soluțiilor fierbinți provenite din propria lor magmă. [Cf. fr. autométamorphisme]. Vezi definitia »

pointillísm (fr.) [pron. poantiísm] (poin-) s. n. Vezi definitia »

BINOMINALÍSM s. n. sistemul nomenclaturii binare. (< fr. binominalisme) Vezi definitia »