SILÍCVĂ, silicve, s. f. Tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărțit în interior printr-o membrană subțire, pe care sunt prinse semințele. [Var.: (rar) silícuă s. f.] – Din lat. siliqua, fr. silique. Vezi definitia »

ZBÂRCITÚRĂ, zbârcituri, s. f. Încrețitură (a pielii); zbârceală, rid, cută, creț. – Zbârci¹ + suf. -tură. Vezi definitia »

PAPAVERÍNĂ s. f. Alcaloid extras din opiu sau preparat sintetic, întrebuințat în medicină. – Din fr. papavérine. Vezi definitia »

BANÁNĂ s.f. 1. Fructul comestibil al bananului. 2. Piesă de forma unei fișe mici, care se montează la capătul unei conducte electrice pentru a ușura stabilirea contactului. [Pl. -ne. / < fr. banane, cf. port. banana < cuv. din Guineea]. Vezi definitia »

LARINGÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei laringelui. (< fr. laryngite) Vezi definitia »