Definita cuvantului electroceramică
ELECTROCERÁMICĂ s.f. Ramură a ceramicii care se ocupă cu compoziția, fabricarea, proprietățile și întrebuințările produselor chimice folosite în electrotehnică. [Gen. -cii. / < fr. électrocéramique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu electroceramică
MANTELÚȚĂ, manteluțe, s. f. (Înv.) Diminutiv al lui mantelă. – Mantelă + suf. -uță. Vezi definitia »
manșétă (manșéte), s. f. – Parte terminală (întoarsă) a mînecii. Fr. manchette, de la manche „mînecă”, de unde și manșon, s. n., din fr. manchon. E dubletul lui manișcă, s. f. (manșetă; plastron), din rus. maniška (Cihac, II, 185). Cf. manget. Vezi definitia »
poghibálă (poghibále), s. f. – (Mold.) Lepădătură, monstru. Rus. pogibal „ruinat”, bg. pogibeli „ruină” (Tiktin), sb. pogibao „ruină”. Vezi definitia »
boránță (boránțe), s. f. – Limba-mielului (Borago officinalis). – Var. baranță. Ngr. μποράντζα (Bogrea, Dacor., IV, 794). Vezi definitia »
EPICICLOÍDĂ s. f. curbă plană descrisă de un punct de pe un cerc mobil care se rostogolește fără să alunece pe un cerc fix. (< fr. épicycloïde) Vezi definitia »