ALOKINEZÍE (‹ fr.) s. f. (MED.) Tulburare de coordonare constînd în faptul că o mișcare comandată unui membru superior sau inferior este executată de membrul simetric. Vezi definitia »

CONDUPLICÁȚIE s.f. 1. Starea unui organ conduplicat. 2. (Ret.) Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. [Gen. -iei, var. conduplicațiune s.f. / cf. fr. conduplication, lat. conduplicatio]. Vezi definitia »

URANOPLASTÍE s.f. (Med.) Operație plastică de refacere a vălului palatului. [Gen. -iei. / < fr. uranoplastie, cf. gr. ouranos – cerul gurii, plassein – a forma]. Vezi definitia »

BRAHICEFALÍE s. f. Însușirea de a fi brahicefal. – Din fr. brachycéphalie. Vezi definitia »

PERDÍȚIE, perdiții, s. f. Stare de decădere morală în care se află cineva; pierzanie. ♦ Ceea ce provoacă decăderea morală a cuiva. – Din fr. perdition. Vezi definitia »