Definita cuvantului arător
arătór (arătoáre), adj. – 1. Arabil, bun de arat. – 2. (S. m.) Plugar. Lat. ărātor (REW 600; DAR); cf. it. aratore, cat., sp., port. arador. S-a confundat în rom. cu lat. aratorius, care a avut același rezultat. Cf. ara.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu arător
or sa te insoteasca Vezi definitia »
PILÓR, pilori, s. m. Orificiu (format dintr-un mușchi inelar) prin care stomacul comunică cu duodenul. – Din fr. pylore. Vezi definitia »
EXTRAFÓR s. n. panglică pentru tivuri în croitorie. (< fr. extra-fort) Vezi definitia »
ADDUCTOR (‹ fr., lat.) adj. (ANAT.) Mușchi ~ = mușchi care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. Vezi definitia »
SUBORDONATÓR, -OÁRE, subordonatori, -oare, adj. Care subordonează, care are ceva sau pe cineva în subordine. Conjuncție subordonatoare = conjuncție care leagă propozițiile subordonate de propoziția regentă – Subordona + suf. -tor. Vezi definitia »