Definita cuvantului elită
ELÍTĂ s.f. 1. Ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales. ◊ De elită = ales, deosebit. 2. Parte a unei societăți care are o poziție superioară în ansamblul grupului social respectiv; ◊ teoria elitelor = teorie adoptată de unele curente sociologice care susține că în orice societate sarcina conducerii vieții sociale îi revine unui grup restrâns de oameni, superior dotați, elitei. [< fr. élite, cf. lat. eligere – a alege].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu elită
DIATÓNICĂ, diatonice, adj., s. f. 1. Adj. (în sintagma) Gamă diatonică = succesiune naturală de mai multe sunete muzicale aflate la distanță de tonuri și semitonuri. 2. S. f. Structură melodică formata din tonuri și semitonuri. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatonique, lat. diatonicus. Vezi definitia »
BULÍNĂ2 s. f. /bulín s. n. 1. cașetă. 2. bucățică rotundă de hârtie cu care se lipesc plicuri etc. 3. (pl.) desen rotund imprimat pe o țesătură. (< ngr. bulini) Vezi definitia »
CORFÍȚĂ, corfițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui corfă (1). – Corfă + suf. -iță. Vezi definitia »
panoramă, panorame s. f. (intl., înv.) infractor legat cu cătușele de tavan și lăsat să atârne până când își recunoaște vina. Vezi definitia »
DÉCIMĂ s. f. 1.. (muz.) interval de zece trepte într-o gamă diatonică (o terță peste octavă). 2. strofă de zece versuri. (< it. decima) Vezi definitia »