Definita cuvantului elocvență
ELOCVÉNȚĂ s.f. Talent, arta de a vorbi frumos; elocință. ♦ Expresivitate, exprimare sugestivă. [Cf. it. eloquenza, lat. eloquentia].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu elocvență
COMANDATÚRĂ s. f. comandament (al trupelor germane de ocupație). ( Vezi definitia »
EXEGÉZĂ s. f. interpretare, explicare (de conținut și filologică) a unui text literar, juridic, religios. (< fr. exégèse, gr. exegesis) Vezi definitia »
GOLICÍCĂ, golicele, s. f. Plantă glabră cu frunzele sinuos dințate (Myagrum perfoliatum).Gol + suf. -icică. Vezi definitia »
PÚDRĂ s. f. 1. pulbere fină (parfumată), pe bază de amidon, folosită ca fard. 2. pulbere fină dintr-o substanță medicamentoasă, folosită contra iritațiilor pielii. 3. material solid transformat în pulbere. (< fr. poudre) Vezi definitia »
ARTRÓZĂ s. f. afecțiune degenerativă a articulațiilor. (< fr. arthrose) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z