DETENȚIÚNE, detențiuni, s. f. (Jur.) 1. Reținere a cuiva în stare de arest, pentru cercetări. 2. Pedeapsă penală care privează pe cineva de libertate pentru o perioadă dată. 3. (Rar) Posedare, păstrare a unui bun, fără intenția de a deveni proprietarul lui. [Pr.: -ți-u-. – Var.: deténție s. f.] – Din fr. détention, lat. detentio, -onis. Vezi definitia »

GRADAȚIÚNE s.f. v. gradație. Vezi definitia »

HIPERTENSIÚNE s. f. creștere anormală a tensiunii arteriale. (< fr. hypertension) Vezi definitia »

ÎNSURĂCIÚNE, însurăciuni, s. f. (Înv.) Însurătoare. – Însura + suf. -ăciune. Vezi definitia »

Porțiune metalică sau de plastic a șiretului Vezi definitia »