AFERENTÁȚIE s. f. Transmitere a excitației de la neuronii receptori periferici la neuroni centrali. – Din fr. afférentation. Vezi definitia »

focăríe s.f. (reg.) foc mare. Vezi definitia »

COVARIÁȚIE, covariații, s. f. Variație simultană, reciproc condiționată; covarianță. [Pr.: -ri-a-] – Din engl. co-variation. Vezi definitia »

PLATONICHÍE s.f. Afecțiune congenitală constând din turtirea unghiilor (de la picioare). [Gen. -iei. / cf. gr. platys – turtit, onyx – unghie]. Vezi definitia »

LEPIDOPTEROLOGÍE s.f. Disciplină zoologică al cărei obiect este studiul fluturilor. [Gen. -iei. / < fr. lépidoptérologie]. Vezi definitia »