Definita cuvantului emite
EMÍTE vb. III. tr. 1. A lansa, a enunța, a exprima, a spune (o părere, o teorie). 2. A elabora, a pune în vigoare (o lege, un decret etc.). ♦ A pune în circulație (bancnote, hârtii de valoare etc.). 3. A produce, a împrăștia, a răspândi radiații, unde electromagnetice etc. [P.i. emít. / < lat. emittere, cf. fr. émettre].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu emite
LOAIALITÁTE s. f. v. loialitate. Vezi definitia »
IREFLEXIVITÁTE s. f. relație logică contrară reflexivității. (< fr. irréflexivité) Vezi definitia »
TENUITÁTE s.f. (Liv.) Calitatea a ceea ce este subțire, îngrijit, ordonat; îngrijire, ordonare, subtilitate. [Cf. fr. ténuité, it. tenuità]. Vezi definitia »
prinde-muște s.m. (pop.) cască-gură, gură-cască. Vezi definitia »
scârléte, scârléți, s.m. (reg.) 1. săniuță pentru copii. 2. om mic de statură; copil vioi, iute, neastâmpărat. Vezi definitia »