COBELIGERÁNT, -Ă, cobeligeranți, -te, adj., s. m. și f. (Țară, stat, armată etc.) care se află în război alături de un aliat contra unui inamic comun – Din fr. cobelligérant. Vezi definitia »

TRANSCENDÉNT, -Ă, transcendenți, -te, adj. 1. (Fil.) care se ridică dincolo de limita sau de nivelul unui domeniu dat; care presupune un principiu exterior și superior oricărei clase de obiecte. ♦ (În filozofia lui Kant) Care se găsește dincolo de orice experiență posibilă, care este inaccesibil cunoașterii bazate pe experiență, care întrece limitele realității. ◊ Care se află mai presus de inteligența obișnuită, de lucruri individuale, de umanitate. 2. (Mat.) Care folosește calculul diferențial și integral. ♦ (Despre unele numere) Care nu poate fi rădăcina unui polinom cu coeficienți raționali – Din fr. transcendant, lat.transcendens, -ntis. Vezi definitia »

OBSEDÁNT, -Ă, obsedanți, -te, adj. Care obsedează. – Din fr. obsédant. Vezi definitia »

INSUFICIÉNT, -Ă I. adj. care nu este suficient; nesatisfăcător. II. s. m. calificativ sub limita de trecere, la un examen. (< it. insufficiente, lat. insufficiens) Vezi definitia »

NEUTRALIZÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță, mijloc) care neutralizează. (< fr. neutralisant) Vezi definitia »