FERVOÁRE s.f. Ardoare religioasă, pasiune mistică. [Pron. -voa-, gen. -orii. / < fr. ferveur, it. fervore, cf. lat. fervor – căldură]. Vezi definitia »

FORFECÁRE, forfecări, s. f. Acțiunea de a forfeca și rezultatul ei; forfecătură. 2. Solicitare simplă a unei piese, a unei bare, a unui arbore etc. prin acțiunea unor forțe opuse care acționează transversal. – V. forfeca Vezi definitia »

SĂTURÁRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) sătura. – V. sătura. Vezi definitia »

STĂVILÍRE, stăviliri, s. f. Acțiunea de a stăvili și rezultatul ei; zăgăzuire; fig. împiedicare, oprire. – V. stăvili. Vezi definitia »

DÍNSPRE prep. 1. (Introduce un complement care arată punctul de plecare al acțiunii) – Din direcția... 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Cam spre..., aproximativ în momentul... Dinspre seară. 3. (Introduce un complement indirect care arată originea, descendența) – Din partea, după. Văr dinspre tată. – De⁴ + înspre. Vezi definitia »