HIDROFÓR, -Ă I. adj. canal ~ = canal prin care circulă apa în sistemul ambulacrar la echinoderme. II. s. n. 1. instalație mecanică pentru împingerea apei în conducte, la o anumită înălțime. 2. aparat răcitor format dintr-un sistem de țevi prin care se asigură circulația apei reci, ca mijloc terapeutic. (< fr. hydrophore) Vezi definitia »

CUPTÓR, cuptoare, s. n. 1. Construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație. ♦ Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară. ◊ Expr. A sta (sau a zăcea) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a trândăvi. A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura. ♦ Despărțitură la mașina de gătit, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile. 2. Construcție specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operații tehnologice. ◊ Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) așezate în așa fel încât să poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbușit. Cuptor de var = varniță. 3. Fig. Căldură mare; arșiță. ◊ (Pop.; în sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. – Lat. *coctorium. Vezi definitia »

vasoconstrictór adj. m., pl. vasoconstrictóri; f. sg. și pl. vasoconstrictoáre Vezi definitia »

ESEIÓR s.m. (Franțuzism) Pilot care încearcă avioanele noi în zbor; pilot de încercare. [Pron. -se-ior. / < fr. essayeur]. Vezi definitia »

scurtătór, scurtătoáre, adj. (înv.) care determină reducerea unui interval, a unei unități de timp, a unei durate; care scurtează viața. Vezi definitia »