HELIOMÉTRIC, -Ă, heliometrici, -ce, adj. De heliometru; făcut cu heliometrul. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliométrique. Vezi definitia »

ENCAÚSTIC, -Ă I. adj. care ține de encaustică, specific encausticii. II. s. f. (ant.) procedeu de pictură făcută cu culori diluate în ceară topită. III. s. m. 1. preparat pe bază de ceară cu care se impregnează sculpturile pentru a luci. 2. pictor în encaustică. (< fr. encuastique, lat. encaustica, gr. enkaustike) Vezi definitia »

MECANOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la mecano-tehnică. II. s. f. mecanică (III, 2). (< mecano + -tehnic²) Vezi definitia »

TÉHNIC¹, -Ă I. adj. referitor la tehnică; propriu unei arte, unei meserii etc. ♦ termen ~ = termen care denumește o anumită noțiune dintr-un domeniu al științei, al tehnicii etc. II. s. f. 1. ansamblu de unelte și deprinderi de producție, dezvoltate în cursul istoriei, care permit omenirii să acționeze asupra naturii înconjurătoare cu scopul producerii bunurilor materiale. 2. ~ de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele armate. 3. ansamblu de prescripții metodologice folosite pentru o acțiune eficientă, atât în sfera producției materiale, cât și a celei spirituale. (< fr. technique, lat. technicus, germ. technisch, /II/ Technik) Vezi definitia »

PERIFRÁSTIC, -Ă, perifrastici, -ce, adj. Exprimat prin perifrază; care conține perifraze. ◊ Formă (verbală) perifrastică = formă verbală compusă cu un verb auxiliar. – Din fr. périphrastique, germ. periphrastisch. Vezi definitia »