ZAPCIERÍE, zapcierii, s. f. (Înv.) Funcția de zapciu; zapcilâc. (1).[Pr.: -ci-e-] – Zapciu + suf. -ărie. Vezi definitia »

OCUPÁȚIE s.f. I. Îndeletnicire, profesiune, meserie. ♦ Preocupare, treabă. II. 1. Luare în stăpânire cu forța a unui teritoriu, a unui oraș etc. de către o putere străină, care impune un anumit regim. 2. Luare în posesiune, în stăpânire; ocupare. [Gen. -iei, var. ocupațiune s.f. / cf. fr. occupation, lat. occupatio]. Vezi definitia »

INANÍȚIE s.f. Slăbiciune fizică extremă, provocată de o alimentație insuficientă. [Gen. -iei. / cf. fr. inanition, it. inanizione, cf. lat. inanitio]. Vezi definitia »

ADMONESTÁȚIE s.f. (Liv.) Admonestare. [< fr. admonestation]. Vezi definitia »

LÁBIE s.f. Labium. [Gen. -iei. / < germ. Labia]. Vezi definitia »