PITÓN¹, pitoane, s. n. Instrument metalic în formă de țăruș, țeavă, teu, lamelă etc., de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda și care servește la asigurarea alpiniștilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton. Vezi definitia »

IDIOFÓN adj. (despre instrumente muzicale) care produce sunetele prin punerea în vibrație a propriului corp, fără intervenția unei părți auxiliare (gongul, trianglul etc.); autofon. (< fr. idiophone) Vezi definitia »

DIOPTRÓN s. n. aparat pentru determinarea automată a viciilor de refracție a ochiului. (după germ. Dioptronmeter) Vezi definitia »

MICROMICRÓN s.m. Unitate de măsură egală cu a milioana parte dintr-un micron. [Cf. fr. micromicron]. Vezi definitia »

CULIÓN, culioane, s. n. (Înv.) Potcap mic, rotund, de catifea, fără boruri. [Pr.: -li-on] – Din ngr. kukúl(l)i. Vezi definitia »