BÁNCĂ¹, bănci, s. f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ◊ Expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaților = locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzați. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaților care apără pe acuzați. ♦ Scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru școlari. ◊ Loc. adv. (De) pe băncile școlii = (de) la școală, din (sau în) timpul petrecut în școală. ◊ Expr. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său, a sta pasiv față de orice inițiativă, a fi docil. – Din fr. banc. Vezi definitia »

SURPLÓMBĂ s.f. (Geol.) Obstacol de forma unei streșini stâncoase, situat în partea superioară a rupturilor de pantă sau pe desfășurarea unui perete. ♦ Parte ieșită în afară a unei construcții (în raport cu baza ei). [< fr. surplomb]. Vezi definitia »

CATÉNĂ s. f. 1. lanț de încrețituri ale scoarței terestre, formate cam în aceeași perioadă de timp; sistem muntos. 2. lanț de atomi uniți între ei prin valențe simple sau multiple. (< lat. catena) Vezi definitia »

TASTATÚRĂ s. f. totalitatea butoanelor care servesc la comanda mașinilor de scris, de calculat; claviatură. (< germ. Tastatur, it. tastatura) Vezi definitia »

prișcálă (prișcắli), s. f. – Bețișor care se folosește într-un anumit joc de ajun. – Var. drișcală. Sb. drška) „băț”. Vezi definitia »