Definita cuvantului huruitoare
huruitoáre, huruitóri, s.f. (reg.) s.f. instrument care huruie, folosit de paznicii de noapte pentru a-și da semnale.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu huruitoare
CIANURÁRE s. f. procedeu industrial de extragere a metalelor nobile din minereurile sărace cu soluții alcaline de cianură de sodiu. (< cianura) Vezi definitia »
UZITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) uzita. [< uzita]. Vezi definitia »
PONTĂLUÍRE s. f. v. pontălui. [DAR] Vezi definitia »
DORITOÁRE s.f. – V. doritor (2) [DEX'98] Vezi definitia »
DENSIFICÁRE, densificări, s. f. Acțiunea de a (se) densifica și rezultatul ei. – V. densifica. Vezi definitia »