împuiá pers. 3 sg. împuiáză, vb. I (pop.) 1. (despre animale și păsări) a face ouă, a se înmulți. 2. (despre bube) a se întinde. 3. (despre gânduri, dragoste) a încolți, a se încuiba. 4. (cu referire la urechile și capul omului) a asurzi, a bate capul, a ameți, a năuci. 5. (cu referire la ornamente) a desena, a coase pui pe ceva, a împodobi, a împestrița. Vezi definitia »

DESPOIÁ vb. I v. despuia. Vezi definitia »

AMBREIÁ vb. tr. a cupla, prin intermediul unui ambreiaj, un motor cu mecanismul pe care trebuie să îl pună în mișcare. (< fr. embrayer) Vezi definitia »

BURGUNDIA (BOURGOGNE), [burgóñ] 1. Prov. istorică în E Franței. Orașe pr.: Dijon, Nevers. Expl. forestiere, de cărbuni și min. radioactive. Grîu, porumb, sfeclă de zahăr; creșterea bovinelor și a porcinelor. Viticultură și pomicultură. După destrămarea Imp. Carolingian, pe terit. B. s-au constituit mai multe formații statale, dintre care cea mai importantă a fost Ducatul B. (sec. 9-15), al cărui apogeu a fost atins în timpul domniei lui Carol Temerarul; după înfrîngerea și moartea acestuia, o parte din B. a fost alipită Franței. 2. Canalul Burgundiei, canal navigabil în Franța, construit între 1775 și 1832, care unește bazinul Senei și cel al Ronului prin rîurile Saône și Yonne; 242 km. Traversează cîmpia omonimă și trece prin Dijon. Are 189 ecluze. Vezi definitia »

CALCIFIÁ vb. refl. a se calcifica. (după fr. calcifier) Vezi definitia »