códină, códini, s.f. (reg.) 1. lână de calitate proastă (de la cozile, picioarele și capul oilor); miezură. 2. rămășiță de grâu sau de porumb cu gunoaie; goz, zoană. 3. știulete de porumb pipernicit; ghijură, glodar, bahercă. 4. rămășițe de lemn; nuci, hebedig, vreascuri. 5. plantă din familia gramineelor care crește prin livezi și fânețe. Vezi definitia »

TOPORÍȘCĂ, toporiști, s. f. Topor cu coadă scurtă (folosit altădată și ca armă de luptă). – Din bg. toporiška. Vezi definitia »

HINDUSTÁNĂ adj., s. f. (limbă indo-europeană) vorbită în India și în Pakistan, cu două variante literare: hindi și urdu. (< fr. hindoustani) Vezi definitia »

ESCÓRTĂ s.f. 1. Grup de oameni înarmați, trupă înarmată care însoțește pe cineva pentru a-l proteja sau pentru a-l supraveghea; suita unui demnitar, a unui suveran. 2. Formație de nave sau de avioane de luptă care însoțesc (în timp de război) nave comerciale pentru a le proteja. [< fr. escorte]. Vezi definitia »

BUTÍSĂ s.f. Piatră de zid, a cărei dimensiune mai mare se așază în sensul grosimii zidăriei. [< fr. boutisse]. Vezi definitia »