Definita cuvantului iedec
iedéc, iedécuri, s.n. (reg., înv.) 1. cal de paradă condus cu mâna; falaitar. 2. toate cele trebuincioase unei gospodării. 3. obiect de valoare din vechime. 4. odgon lung cu care se trăgea vasul în susul apei.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu iedec
AVANBÉC (‹ fr.) s. n. (CONSTR.) Partea din amonte a unei pile de pod, avînd rolul de a despărți firul apei și de proteja pila. Vezi definitia »
NEOGRÉC, -EÁCĂ, neogreci, -ce, adj. 1. (În sintagma) Limba neogreacă (și substantivat, f.) = limba greacă din perioada modernă, începând din sec. XVI până în zilele noastre; greaca modernă. 2. Care se referă la limba neogreacă (1), care ține de limba neogreacă, propriu limbii neogrecești sau, p. ext., poporului grec modern sau Greciei moderne; neogrecesc. Influența neogreacă. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-grec. Vezi definitia »
romféc s.f. (înv.) sabie, paloș. Vezi definitia »
PERIÉC, perieci, s. m. Persoană din Sparta antică aparținând unei categorii sociale de oameni liberi, dar lipsiți de drepturi politice. [Pr.: -ri-ec] – Din fr. périèque. Vezi definitia »
STEC, stecuri, s.n. În gastronomie, tranșă de carne, de obicei friptă la grătar sau prăjită în tigaie; din engl. steak. Vezi definitia »