Definita cuvantului epiglotă
EPIGLÓTĂ s.f. Membrană situată în partea superioară a laringelui, care acoperă glota, împiedicând astfel pătrunderea alimentelor în căile respiratorii. [< fr. épiglotte, cf. gr. epi – deasupra, glotta – limbă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epiglotă
PĂTURÍCĂ, păturele, s. f. Diminutiv al lui pătură. – Pătură + suf. -ică. Vezi definitia »
INTERASISTÉNȚĂ s. f. asistență (2) cu caracter de reci-procitate. ◊ formă de activitate metodică a cadrelor didactice în asistența reciprocă la lecții, în scopul unui schimb de experiență. (< inter1- + asistență) Vezi definitia »
făgădăríță, făgădăríțe, s.f. (înv.) 1. femeia care ținea un făgădău (han, cârciumă); hangiță, cârciumăreasă, birtășiță. 2. nevastă de făgădar (hangiu, cârciumar). Vezi definitia »
ETILÉNĂ s.f. (Chim.) Gaz incolor și inflamabil compus din carbon și din hidrogen, care se folosește în industrie. [< fr. éthylène]. Vezi definitia »
șmotreálă s.f. (reg. și fam.) 1. mustrare, dojană. 2. bătaie. Vezi definitia »