Definita cuvantului epilog
EPILÓG s.n. Partea finală a unui roman, a unui poem etc., care cuprinde concluziile autorului și subliniază anumite idei; încheiere. ♦ (Fig.) Sfârșit, încheiere a unei acțiuni, a unei întâmplări etc. [< fr. épilogue, it. epilogo, cf. lat. epilogus, gr. epilogos < epi – la urmă, logos – vorbire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epilog
CINOLÓG s. m. specialist în cinologie. (< cinologie) Vezi definitia »
MONOLÓG s. n. 1. scenă dintr-o lucrare dramatică în care vorbește un singur personaj. ◊ mică piesă comică recitată de un singur personaj. ◊ ~ interior = modalitate specifică prozei de analiză psihologică, în care un personaj introspectează propriile stări sufletești. 2. vorbire neîntreruptă a cuiva, fără a da timp altora pentru replici; soliloc. (< fr. monologue) Vezi definitia »
HOTNÓG, hotnogi, s. m. Vechi grad militar în Moldova, comandant peste o sută de ostași; sutaș; persoană care avea acest grad. – Din magh. hadnagy „sublocotenent”. Vezi definitia »
EMENAGÓG, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă menstruația. (< fr. emménagogue) Vezi definitia »
PALEOETNOLÓG, -Ă, paleoetnologi, -ge, s. m. și f. Specialist în paleoetnologie. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléoethnologue. Vezi definitia »