STIVUITÓR, stivuitoare ~ 2. S. n. Utilaj mobil destinat încărcării, descărcării, deplasării pe distanțe scurte și stivuirii unor sarcini de dimensiuni și greutăți apreciabile. Vezi definitia »

CONTRABĂTĂTÓR, contrabătătoare, s. n. Piesă de lucru a batozei, care constituie, împreună cu bătătorul, mecanismul de batere pentru treierat. – Contra¹- + bătător. Vezi definitia »

PLUGUȘÓR, plugușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui plug; pluguleț, pluguț. 2. Plug (1) împodobit cu hârtie colorată, cu flori etc., cu care umblă flăcăii în ajunul Anului nou, recitând colinde, sunând din clopoței, pocnind din bici etc.; p. ext. datina uratului de Anul nou în folclorul românesc, precum și versurile care se rostesc cu această ocazie; pluguleț, plug (5). – Plug + suf. -ușor. Vezi definitia »

BLASTOPÓR s. m. orificiu al gastrulei prin care cavitatea internă comunică cu exteriorul. (< germ. Blastoporus) Vezi definitia »

CARNIVÓR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu carne; carnasier. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc cu carne; (la sg.) animal din acest ordin. ♦ Plante carnivore = plante care digeră prin flori insecte sau alte microorganisme. [< fr. carnivore, cf. lat. caro – carne, vorare – a devora]. Vezi definitia »