FORȚÁT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. ◊ Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. ♦ (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. 3. (Despre zâmbete, gesturi etc.) Silit, nenatural, nefiresc; artificial, fals. – V. forța. Vezi definitia »

căcát (excrement) s. m. / (fleac) s. n., pl. căcáți / căcáturi Vezi definitia »

LAMELIBRANHIÁT, -Ă, lamelibranhiați, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre moluște) Cu branhiile în formă de lamele. 2. S. f. (La pl.) Clasă de moluște cu corpul turtit lateral, pe care-l acoperă o cochilie formată din două valve, și cu branhiile în formă de lamele. (Lamellibranchiata); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Pr.: -hi-at] – Din lat. lamellibranchiata. Vezi definitia »

INEXPLORÁT, -Ă, inexplorați, -te, adj. (Adesea fig.) Care nu a fost explorat, cercetat, analizat; necercetat, neexplorat. – Din fr. inexploré. Vezi definitia »

ACUZÁT, -Ă s.m. și f. Cel învinuit de un furt, un omor etc.; (spec.) cel împotriva căruia s-a introdus o acțiune în justiție; pârât, inculpat. [< acuza]. Vezi definitia »