Definita cuvantului intrătură
intrătúră s.f. (pop.; mai ales la pl.) ochiuri în lemn, vârtejuri, nodozități, fibre sucite în lemn.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu intrătură
JEJUNÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a jejunului. [Cf. fr. jéjunite]. Vezi definitia »
CÁRTĂ1 s.f. 1. (În evul mediu) Act care emană de la un suveran și este destinat a consemna unele drepturi sau libertăți fundamentale, servind drept constituție. 2. Convenție, pact politic fundamental. ♦ Tratat care stabilește crearea unei organizații internaționale, determinându-i atribuțiile și modul de funcționare. ♦ Constituție dată sau acceptată de un principe, de un domn. [< lat. charta, cf. it. carta, fr. charte]. Vezi definitia »
țáglă, țágle, s.f. (reg.) 1. țepușă, vergea, zăbrea, prăjină, așchie. 2. zăvor. 3. pirostrie. Vezi definitia »
AUTOGÉNĂ, autogene, adj. f. (În expr.) Sudură autogenă = sudură prin topire, efectuată fără material de adaos sau cu material de adaos de compoziție asemănătoare metalelor sudate. [Pr.: a-u-] – După fr. autogène (< gr.). Vezi definitia »
FÉSĂ s.f. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului. [< fr. fesse]. Vezi definitia »