Definita cuvantului berlină
BERLÍNĂ, berline, s. f. (Înv.) 1. Trăsură mare închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete așezate față în față. 2. Autoturism cu două sau patru portiere și cu patru geamuri laterale. – Din fr. berline, it. berlina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu berlină
HEMOTOXÍNĂ s. f. substanță care exercită o acțiune nocivă asupra globulelor roșii, deosebindu-se de hemolizină prin absența specificității. (< fr. hémotoxine) Vezi definitia »
PROMETAZÍNĂ s. f. produs de sinteză, cu acțiune sedativă, antihistaminică și antiemetică. (< fr. prométhasine) Vezi definitia »
PARALITERATÚRĂ s. f. literatură considerată periferică creației literare propriu-zise (science-fiction, romanul polițist etc.). (< fr. paralittérature) Vezi definitia »
GÂLGÂIÁLĂ, gâlgâieli, s. f. Gâlgâire. [Pr.: -gâ-ia-] – Gâlgâi + suf. -eală. Vezi definitia »
STELÍȚĂ, stelițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele păroase, cu flori dispuse în capitule, cele marginale albastre, iar cele centrale galbene; stelișoară (Aster amellus). – Stea + suf. -iță. Vezi definitia »