Definita cuvantului final
FINÁL, -Ă, finali, -e, adj., subst. 1. Adj. Care reprezintă sfârșitul, încheierea, care marchează ultima fază (a unei lucrări, a unui proces, a unei acțiuni, a unui eveniment etc.); care se află în urmă, la sfârșit. ♦ (Substantivat, f.) Ornament tipografic care se plasează la sfârșitul unei cărți, al unui capitol etc. ♦ (Substantivat, f.) Sunet de la sfârșitul unui cuvânt, al unei propoziții etc. 2. S. n. Încheiere, sfârșit al unei acțiuni. al unei întâmplări, al unei lucrări etc. 3. S. f. Ultima fază a unei competiții sportive, a unui concurs artistic, științific etc. cu caracter eliminatoriu. 4. Adj. (Lingv.; despre propoziții, complemente, conjuncții) Care indică scopul, finalitatea. – Din fr. final, lat. finalis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu final
RETROSTERNÁL, -Ă, retrosternali, -e, adj. Care se află în spatele sternului. – Din fr. rétrosternal. Vezi definitia »
PERINEURÁL, -Ă adj. (Med.) Situat în jurul canalului neural. [Cf. fr. périneural]. Vezi definitia »
CONTINENTÁL, -Ă adj. care aparține unui continent; referitor la continent. ♦ climă ~ă = climă temperată, din interiorul continentelor, la latitudini mijlocii, cu mari variații de temperatură între vară și iarnă și cu ploi de vară; platou ~ = zonă submarină din apropierea coastelor. (< fr. continental) Vezi definitia »
TRIÁL2, trialuri, s. n. Meci de selecție, de triere. [Pr.: tri-al] – Din engl. trial [match]. Vezi definitia »
ADVERBIÁL, -Ă adj. (despre cuvinte, construcții gramaticale) cu valoare de adverb. (< fr. adverbial, lat. adverbialis) Vezi definitia »