Definita cuvantului isprăvitură
isprăvitúră s.f. (înv.) ducere la capăt, terminare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu isprăvitură
ENDARTERÍTĂ s. f. inflamație a endarterei. (< fr. endartérite) Vezi definitia »
PORTULÁCĂ, portulace, s. f. (Bot.; pop.) Agurijoară. [Var.: portolác, portulác s. m.] – Din lat. portulaca. Vezi definitia »
NUCLEOPLÁSMĂ s. f. carioplasmă. (< fr. nucléoplasme) Vezi definitia »
țăncúșă, țăncúși, s.f. (înv.) 1. bucățică, așchie, bețișor, pană. 2. crestătură, motiv ornamental. 3. adeverință, recipisă, chitanță. 4. numele mai multor jocuri de copii. Vezi definitia »
CUMNĂȚÍCĂ, cumnățele, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui cumnată. – Cumnată + suf. -ică. Vezi definitia »