SEGREGÁRE s.f. Acțiunea de a se segrega și rezultatul ei; segregație. 1. Izolare a minereurilor din masa rocilor și cristalizarea lor în filoane deosebite. ♦ Separare dintr-un aliaj a două metale cu temperaturi de topire diferite. 2. Fenomen manifestat la hibridarea sexuată a plantelor prin separarea eredității materne de cea paternă în celule diferențiate. ♦ Segregație rasială. [< segrega]. Vezi definitia »

ACRE, stat în V Braziliei; 152,6 mii km²; 406,8 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Rio Branco. Plantații de cauciuc, orez, trestie de zahăr și cafea. Vezi definitia »

RĂZVRĂTÍRE, răzvrătiri, s. f. Acțiunea de a (se) răzvrăti și rezultatul ei; răscoală, revoltă. – V. răzvrăti. Vezi definitia »

GIGANTIZÁRE, gigantizări, s. f. (Rar) Faptul de a gigantiza. – V. gigantiza. Vezi definitia »

RECOMPÚNERE, recompuneri, s. f. Acțiunea de a recompune și rezultatul ei. – V. recompune. Vezi definitia »