RAREFÁCȚIE, rarefacții, s. f. (Rar) Rarefiere. – Din fr. raréfaction. Vezi definitia »

DISOREXÍE s. f. perturbare a poftei de mâncare; inapetență. (< fr. dysorexie) Vezi definitia »

ALOCORÍE s. f. răspândire a fructelor, semințelor sau sporilor, prin intermediul diferiților factori externi (apă și vânt). (< fr. allochorie) Vezi definitia »

VISCOZIMETRÍE s. f. parte a fizicii cu măsurarea viscozității fluidelor. (< fr. viscosimétrie) Vezi definitia »

LAGOFTALMÍE s.f. Afecțiune care se manifestă prin aceea că pleoapa superioară nu mai acoperă ochiul, acesta rămânând deschis și în timpul somnului. [Gen. -iei. / < fr. lagophtalmie, cf. gr. lagophtalmon – ochi de iepure]. Vezi definitia »