SÁTIRĂ / SATÍRĂ s. f. 1. (la greci și la romani) poem dramatic și didactic în care se biciuiau moravurile și ale cărei personaje reprezentau satiri. 2. poezie lirică în care sunt ridiculizate și biciuite anumite defecte, moravuri etc. din societate. ♦ scriere, cuvântare etc. cu caracter de critică biciuitoare. (< fr. satire, lat. satira) Vezi definitia »

RAGANÉLĂ, raganele, s. f. (Muz.) Instrument autofon care prin învârtire produce un zbârnâit ca morișca (4). – Din it. raganella. Vezi definitia »

LICHELÚȚĂ, licheluțe, s. f. (Fam. și depr.) Diminutiv al lui lichea. – Lichea + suf. -eluță. Vezi definitia »

LÁDĂ, lăzi s. f. Cutie mare de scânduri, de tablă, de carton etc. în care se păstrează sau se transportă diferite lucruri. – Din germ. Lade. Vezi definitia »

ZIMOTÉHNICĂ s.f. Zimotehnie. [g.-d. art. zimotéhnicii] (cf. germ. Zymotechnik) Vezi definitia »