ÎMBARCÁ vb. I. A (se) urca pentru călătorie, pentru transport, într-o navă (mai ales maritimă), într-un vehicul. \ (Fig.) A se îngaja împreună (cu) într-o acțiune. Vezi definitia »

ESCROCÁ vb. I. tr. A înșela, a fura prin șiretlicuri, fraude, manopere frauduloase etc. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. escroquer]. Vezi definitia »

TOPSICÁ, topsichez, vb. I. Tranz. (Pop., în descântece) A otrăvi, a învenina; a intoxica. – Lat. toxicare. Vezi definitia »

IPOTECÁ, ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer. Vezi definitia »

ÎMBUCÁ, îmbúc, vb. I. 1. Tranz. A vârî în gură ceva de mâncare; a mânca (în pripă, ce se nimerește); a înghiți ceva dintr-o dată. 2. Refl. (Despre piese) A intra cu un capăt în altă piesă; a se împreuna, a se uni. – Lat. *imbuccare (< bucca „gură”). Vezi definitia »