a sosi la țanc expr. a veni la momentul potrivit. Vezi definitia »

ȚINC² s. m. v. țânc. Vezi definitia »

ȚÂNC, țânci, s. m. 1. (Fam.; uneori depr.) Copilaș, băiețaș. [Var.: (reg.) ținc s. m.] – Din magh. cenk. Vezi definitia »

BLANC (RAS EL-BIAD), cel mai nordic cap al Africii, la N de Bizerta (Tunisia), situat la 37º20’ lat. N și 9º51’ long. E. Vezi definitia »

BLANC¹ s.n. 1. Piele tăbăcită vegetal, colorată sau cu fața naturală, folosită pentru curelărie, harnașamente și articole tehnice. 2. Fâșie de material insensibil care apără capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică. [< germ. Blank]. Vezi definitia »