Definita cuvantului împăcălui
împăcăluí, împăcăluiésc, vb. IV (reg., înv.) a (se) împăca, a se împăcelui.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu împăcălui
vântuí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. vântuiéște, imperf. 3 sg. vântuiá; conj. prez. 3 să vântuiáscă Vezi definitia »
ȘTRECUÍ, ștrecuiesc, vb. IV. Tranz. (În industria tăbăcăriei) A scote carnea de pe o piele în stare crudă. Vezi definitia »
miermuí, miermuiésc, vb. IV (reg.) a risipi, a prăpădi averea. Vezi definitia »
INTUÍ vb. IV. tr. A înțelege, a pătrunde ceva prin intuiție, pe baza unor cunoștințe temeinice și a experienței acumulate. [P.i. -iesc, conj. -iască, ger. -ind. / < intuiție]. Vezi definitia »
VĂTUÍ1, vătuiesc, vb. IV. Tranz. A căptuși cu vată sau cu vatelină un obiect de îmbrăcăminte; a bumbăci; p. ext. a capitona. – Vată + suf. -ui. Vezi definitia »