aduná (adún, adunát), vb. 1. a strînge, a culege. 2. A acumula, a îngrămădi. 3. A adăuga, a însuma. 4. (refl.) A se strînge. – Mr. adun, megl. dun, istr. aduru. < Lat. adūnāre (Pușcariu 31; REW 209; DAR); cf. it. adunare, cat., sp., port. aunar, v. fr. auner. – Der. adunare, s. f. (întrunire; strîngere, culegere; adăugare, însumare); adunat, s. n. (recoltă, cules); adunător, adj. (unealtă de strîns); adunător, s. n. (numărătoare); adunătură, s. f. (grămadă; lucruri de nimic), care ar putea fi reprezentantul direct al unei formații lat., cf. abruz. adunatura. Vezi definitia »

TÓTUNA adv. 1. La fel, același lucru. Expr. A-i fi (cuiva) totuna, se spune când, din mai multe alternative, cineva nu dă preferință nici uneia, socotindu-le pe toate pe același plan. 2. (Rar) Întruna, fără a se opri. – Tot + una. Vezi definitia »

SURMENÁ vb. I. refl., tr. A (se) obosi peste măsură, până la istovire; a (se) istovi, a (se) extenua. [< fr. surmener]. Vezi definitia »

persoana care scrie pe un blog Vezi definitia »

însăcsăná vb. I (reg.) a încărca cu o sarcină mare (sacsaná). Vezi definitia »