admirá (-r, -át), vb. – A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de admirație. < Fr. admirer. – Der. (din fr.) admirabil, adj.; admirativ, adj.; admirație, s. f.; admirator, adj. Vezi definitia »

CALDARA, Antonio (1670-1736), compozitor italian. Reprezentant al barocului. Opere, serenade, piese pentru voce, pentru pian, oratorii, mise. Vezi definitia »

FACTURÁ vb. I. tr. A face, a întocmi factura unei mărfi. [< fr. facturer]. Vezi definitia »

SMICURÁ, smícur, vb. I. Tranz. 1. A culege boabele de pe un știulete de porumb; (despre păstăioase) a bate păstăile uscate pentru a separa boabele (de mazăre, etc.). 2. (Fig.) A călca în picioare. (din smâc¹, in loc de smicula, ca și în zgribuli > zgriburi; sau din lat. exmicŭlāre < mica) Vezi definitia »

COMPARÁ vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punându-se față în față). [P.i. compár. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare]. Vezi definitia »