GARNITÚRĂ s. f. 1. accesoriu pentru împodobirea sau completarea unui lucru; podoabă, ornament. 2. adaos de legume, salată etc. care se servește la friptură. 3. element plastic de etanșare între piesele rigide; ansamblu de piese demontabile care se fixează pe piese supuse uzurii prin frecare, pentru a le proteja. 4. ansamblu de obiecte, piese, scule etc. care formează un asortiment complet. ◊ totalitatea pieselor de același fel ale unei mașini. ◊ echipă (completă). ♦ ~ de tren = ansamblu format din locomotivă și vagoanele unui tren. 5. greementul unui catarg, unei vergi, unei vele. 6. ~ de cromozomi = totalitatea cromozomilor din celulele somatice ale unui individ. 7. (poligr.) ~ de litere = serie de caractere de același fel, dar de corpuri diferite. (< fr. garniture) Vezi definitia »

TÚRLĂ, turle, s. f. 1. Construcție de formă cilindrică sau prismatică poligonală, de înălțime relativ mare, care face parte din complexul arhitectural al bisericilor, înălțându-se deasupra acoperișului. 2. Construcție de lemn, de metal etc. așezată deasupra gurii unei sonde, care servește ca element de sprijin pentru manevrarea unor piese grele, de dimensiuni mari, în cursul forajului sau exploatării sondei. – Din ngr. túrla. Vezi definitia »

ZÁRCĂ s. f. (Trans.) Carceră, celulă. ♦ (P.ext.) Închisoare. Zarca Gherlei. (din magh. zárka = carceră, celulă < zár = a închide) Vezi definitia »

CANTARÍDĂ s.f. Gândac coleopter verde-auriu cu miros caracteristic, care cauzează desfrunzirea frasinilor și care, uscat și pisat, este folosit la prepararea unor medicamente. [< fr. cantharide, cf. lat. cantharis]. Vezi definitia »

surd toacă expr. complet surd. Vezi definitia »