ILICÍT, -Ă, iliciți, -te, adj. Interzis de lege, contrar unei legi sau unei norme; p. ext. necinstit. – Din fr. illicite, lat. illicitus. Vezi definitia »

ERUDÍT, -Ă adj. (și s.) care posedă cunoștințe vaste; învățat, savant. ◊ (despre opere științifice) care dovedește erudiție. (< fr. érudit, lat. eruditus) Vezi definitia »

BACCELÍT, -Ă, bacceliți, -te, adj. (Fam.: despre oameni și despre obrazul lor) Îmbătrânit. ◊ Gras, lăbărțat – V. bacceli. Vezi definitia »

ytrít (y-trit) s. n. Vezi definitia »

NEDOSPÍT, -Ă, nedospiți, -te, adj. (Despre aluat) Care nu a dospit (1). ♦ (Despre alimente și despre unele materii organice) Care nu a fermentat. – Ne- + dospit. Vezi definitia »