Definita cuvantului erbivor
ERBIVÓR, -Ă adj. Care se nutrește cu ierburi. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. herbivore, cf. lat. herba – iarbă, vorare – a mânca].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu erbivor
DECANTÓR s.n. Aparat, bazin pentru decantare. [Cf. fr. décanteur]. Vezi definitia »
ACORDÓR1 s. m. specialist în acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordeur) Vezi definitia »
INSTALATÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care se ocupă cu montarea și repararea unor aparaturi tehnice. (< fr. installateur) Vezi definitia »
ADULATÓR, -OÁRE, adulatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care adulează. – Fr. adulateur (lat. lit. adulator). Vezi definitia »
DEFOLIATÓR, -OÁRE adj. (Despre animale) Care se hrănește cu frunzele arborilor forestieri. [Pron. -li-a-. / cf. lat. defoliator]. Vezi definitia »